Pieptul ii fremata energic. Respiratia sacadata ii ridica sangele in creier. Fata ei alba capatase nuante bujorii. Il astepta cu sufletul la gura. Nu mai avea rabdare, trebuia sa soseasca dintr-un moment in altul. Se plimba prin casa ca o leoaica intr-o cusca stramta. Se opri brusc in fata oglinzii sa isi aseze buclele aramii. O suvita nu statea la locul ei … o puse la punct. Isi continua cursa. Dupa un alt tur al apartamentului inghesuit, iarasi o agata oglinda. Gulerul camasii matasoase atarna dezordonat peste pielea ei lactee. Il trimise la locul lui. Nasturii inchisi estompau brusc pieptul ei adolescentin lasand sa se intrezareasca doar conturul eliptic al feminitatii ei.
Gandurile ii zburau aiurea. Isi imagina scena revederii, regasirii. In mintea ei veneau de-a valma toate scenariile posibile. Cu final fericit. Ceasul isi consuma viata eterna fractiune cu fractiune. Linistea o asurzea. Tamplele pulsau nebune.
Deodata linistea fu sparta de zgomotul surd al soneriei obosite. Era el! Trebuia sa fie el!
Un nod i se fixa in gat cand porni catre usa. Mainile tremurande nu mai aveau suficienta dexteritate pentru a descuia, cu greu reusi intr-un final. In cadrul usii aparu mult-asteptatul el, cu mainile pline de bagaje, nebarbierit si cu ochii tulburi de nesomn. Era sfarsit. Abia avu puterea sa schiteze un zambet. Pasi peste prag si lasa bagajele sa ii cada. Ea se topi in bratele lui, isi contopi trupul cu al lui, ii saruta avid buzele-i uscate. O lacrima incolti timida in ochii lui. O lacrima de bucurie. Reusise. Era in sfarsit din nou a lui. Era fericit.
D'ale altora