Noapte, muzica si dragoste …

Noaptea isi dezvaluia treptat misterele. Toropeala ii cuprindea pe amandoi. Stateau imbratisati pe bancuta din fata casei. Boarea rece a noptii ii apropia. Instinctiv. Regina noptii isi imprastia mireasma in aerul proaspat de primavara. Se auzea infundat in departare radioul cel vechi. Murmura un cantec de dragoste. Acoperirea intunericului le clocotea pasiunea. Erau incandescenti. Se topira unul in bratele altuia.  Zgomotele inabusite erau acoperite de murmurul feeric al radioului. Doar ei doi existau.

Miau …

… miau salut! Sunt mâțul lui Vorbesc singur (Vs). Și dacă el n-are inspirație că e insipid astăzi m-a lasat pe mine să miaun – pardon scriu – povestea vieții mele. Eu sunt cel mai frumos si mai nefericit pisic din … casa. Că nu mai cunosc și alți pisici să știu cum le merge lor.

Eu mă ocup in casa cu project managementul. Adica dau de lucru lui Vs ca să îl mențin în formă. E o întreagă inginerie să îi dai de lucru lu’ Vs ăsta. Trebuie să mă urc tocmai sus pe draperie si să mă învârt o grămadă acolo sus până iese din perete. Că Vs e destul de leneș, și a zidit ca să nu mai iasă, să nu mai muncească. Haaaa, crede că eu sunt fraier? Nooo, eu tot scot din perete, indiferent cum o zideste el, sunt foarte zelos.

Sunt nefericit. Păi da, mă exploatează emotional, dar când am eu chef de un pic de scandal nu mă lasă să mă manifest. Și mă hrănește cu “dragoste”, adică vrăjeală, in loc să bage halca de cărniță sau macar o conservă de-aia amărâtă. Și după aia se miră de ce nu il las să doarmă dimineața. Da ce, viața e facută să doarmă? S-a născut obosit?

Eu am cu Vs o relatie foarte bună, care se bazează pe bătaie. Adică oriunde ne întâlnim prin casă ne caftim. De cele mai multe ori sar eu la bătaie, că Vs e cam aiurit. Dar daca cumva eu uit, imediat mă provoaca Vs și se pune de o bătălie pe cinste. Nu îmi place un lucru, Vs nu luptă cinstit: nu mă lasă să îl mușc. Eu îl las să mă muște (deși e atât de pămpălău că nu mă mușcă niciodată ), el de ce nu mă lasă?

Așa cum au mai spus și alti cititori ai blogului, Vs e cam prost. Păi da, eu miaun să îi mai spun una-alta și el in loc sa facă ce îi spun mă tot întreaba “Ce vrei jigodie?”, ca și cum ar aștepta să îi vorbesc românește. Nu e prost? Nici nu se prinde că eu sunt pisic.

Are omu și părți bune. E bărbat adevărat. Nu mă bate niciodată când sunt la podea, doar când sunt undeva la înăltimea lui (pe masă, pe aragaz, …). De obicei când mă bate din proprie inițiativă mă anunță: “Dă-te jos! Jos futu-ți …”.  Și după ce mă anunță eu mă așez în poziția de luat bătaie ca să nu pierdem timp cu formalitățile, și iau vreo două, după care văd că nu are simțul măsurii și o șterg. Fuga-i rușinoasă, dar e sănătoasă.

Dimineața sunt foarte tandru. Miaun până mă bagă careva in seamă. După care, dacă nu mă bagă în seamă cu piciorul – caz în care mă ascund tandru pe sub fotoliu- mă duc in pat și țocăi tot ce prind. Ce mișto e să țocai! E ca și cum m-aș alăpta, doar că din haine.

Mie imi plac, ca oricarui mascul feroc, fetele. Nu pisicile, că nu am intâlnit. Fetele. Când apare câte una prin preajmă, sunt mare fante, nu o las nici să respire. Dacă apar băieți pot dormi liniștit, nu mă pasionează.

Ah am uitat să mă prezint, mă cheamă oficial Tom, dar mi se mai spune Tomiță, Tomi, Mițu, Pamfilică, Jigodie, etc – functie de context. Sunt motănel și am cam 9 luni și stau la Vs de la 2 luni. Sunt cel mai frumos și cel mai deștept și cel mai cuminte pisic. Mă puteți vedea in figura alăturată.

As mai putea să vă spun câte ceva mai picant despre Vs, dar nu cred că e deontologic, și mă lasă ăsta să mor de foame dupa aia (și așa mă invață economic …).

Un pupic umed si rece pentru toate cititoarele ! La băieți – o mușcătură

Cu durere’n suflet va spun …

… de cateva zile sufar de lipsa de inspiratie. Nu stiu ce sa scriu sa nu fiu penibil. Sa nu fiu banal. Am scris deja 3 drafturi si nici unul nu imi place. Inspiratia vine cand traiesti emotii. Emotii, pasiuni, nervi, adrenalina.

Mie mi se intampla o gramada de lucruri zilele astea, majoritatea stupide, tampite, proaste. Am o perioada care concureaza cu reale sanse la titlul de cea mai proasta perioada din ultimii ani. Imi merge prost din toate pozitiile. Imi merge prost acasa, imi merge prost la munca, imi functioneaza defectuos corpul. Nu va ganditi la prostii, ma refer la sanatate.  Deci teoretic traiesc tot felul de emotii, pasiuni, nervi, adrenalina – trairi care ar trebui sa genereze inspiratie debordanta. Ei bine, nu. Eu sunt somnolent si foarte indiferent. Mai nimic nu ma mai atinge, toate trec pe langa mine. Probabil ca, la cate mi s-au intamplat in ultima vreme, am ajuns la supraplin si totul se scurge pe alaturi.

Nu cred ca e prea sanatoasa indiferenta mea. Dar nu mai am energie sa lupt si s-a activat instinctul de conservare. Las timpul sa rezolve in orice mod, fara sa ma implic. Pe principiul “ce poate fi mai rau decat atat?”. Si intre timp imi trag sufletul si poate revin si eu in scena. Sper sa revin in aceeasi piesa. Daca nu, in alta. Voi juca in piesa care e in curs, nu conteaza ca e comedie, drama sau tragedie. Voi juca cu emotii, pasiuni, nervi, adrenalina pana la sfarsitul stagiunii.

Atat. Sper sa nu fie penibil sau banal, dar asta e postul care il public. Poate maine voi avea inspiratie.

Amintiri

In studentie ma obseda “Draga Miruna”. O fredonam non-stop, imi suna in cap tot timpul, ca un sunet de fundal. Scrisesem versurile pe o foaie si le lipisem pe perete.

Si acum cand imi amintesc piesa incep instant sa o fredonez. Intre timp m-am facut mare, am cunoscut strazile Bucurestiului referite in versuri… Si ma cuprinde o nostalgie, de-mi vine sa invart cu mana ceasul inapoi pana-n studentie.

---

Draga Miruna

---

Draga Miruna, iti spun printre soapte
Imi place camasa ta de noapte,
Dar, mai ales, vreau sa-ti dau de stire
Sa mi-o lasi ca amintire,
Sa mi-o lasi ca amintire.

Nespus de frumos dormeai o noapte blanda,
Zambeai prin somn iar eu stateam la panda,
Sa nu te trezesc sa tulbur visele tale,
Dar vreau sa-ti iau si costumul de baie,
Sa te-admir cu si fara costumul de baie.

In Gradina Botanica,
Intr-o duminica
Ea se plimba.
Ne-am fotografiat
Cu un vechi aparat
Automat.
Un celebru si bun coleg de facultate
Spunea c-aveai blugii rupti la spate,
Veneai spre casa cand afara ploua
Cu troleibuzul optzecisinoua,
Blonda si trista cum ne-ai placut noua.

Cu palaria de paie cu panglica mov,
Ieseai din cladirea de pe strada Snagov,
Usor te-ndreptai spre Calea Mosilor sa-ti iei
Bluza pepit de la Bucur Obor,
Bluza pepit de la Bucur Obor.

Venind din practica
Poseta galbena
Ea isi lua.
In magazin-a intrat
Fusta si-a cumparat
Maxi-nflorat.

Draga Miruna, ce rost are sa-ti cumperi toate lucrurile acestea?
Cheltuiesti o suma prea mare de bani …
De fapt, stii foarte bine ce-ti spuneam in seara aceea,
printre soapte:

Imi place camas ta de noapte,
Dar, mai ales, vreau sa-ti dau de stire
Sa mi-o lasi ca amintire,
Sa mi-o lasi ca amintire …

Acum ma privesti dintr-o poza cu zimti,
Atunci aveai nervi dar si buze firbinti,
Si te-auzeam cum strigai, printre soapte:
“Unde-i camasa mea de noapte?
Unde-i camasa mea de noapte?”
La mine-i camasa ta de noapte,
La mine-i camasa ta de noapte,
Plang pe camasa ta de noapte,
Plang pe camasa ta de noapte,
Plang pe camasa ta de noapte…

Azi n-am chef.

Vreau sa sar peste ziua de azi. Va fi o zi urata, in care ma voi simti ieftin. Si prost. Ieftin din punct de vedere uman si prost din punct de vedere fizic. Voi suporta in virtutea sarcinilor de serviciu un ventilator de “respect”. Adica niste unii vor arunca ”respect” intr-un ventilator iar eu voi sta toata ziua in preajma ventilatorului, senin, demn, puternic. Si plin de … respect.

Vreau sa scot din calendar ziua de azi. Eventual sa o inlocuiesc cu alte zile care au trecut si mi-au lasat un gust dulce. Sa imi fac singur calendarul, sa exclud zilele care stiu dinainte ca vor fi urate si sa duplic zilele care deja au trecut si au fost minunate.

Am pastile. Multe. Vrei si tu? Ca eu oricum ma simt prost. Da, stiu, fiecare se simte asa cum e. Mai bine o zic eu decat sa o spui tu… Mi-am facut ieri o poza la fata si mi-a scris tanti cu halat alb o reteta completa. Adica n-a mai lasat nici un spatiu gol pe hartia aia. La farmacie tanti mi-a spus “oo…ce reteta frumoasa!”. Deci am demipensiune. De 2 ori pe zi inghit pumn de pastile, nici mancare nu-mi mai trebuie.

Eh, trece si ziua de azi. Si o sa imi para rau ca am lasat o zi din viata la dispozitia “clientului”. Dar sunt prea slab ca sa iau masuri radicale. Totusi, in viata nu exista doar alb si negru. Sunt si multe, multe nuante de cenusiu. Si daca mai adaugi si ceva culori, uiti de obscuritatea zilei. Si ai – n’ai chef, mai consumi o zi de-aiurea.

Ceva sugestii?

 Nota: respect = rahat.

Moartea

Sa nu te sperie moartea. Ea va veni oricum, mai devreme sau mai tarziu. Nu o vei putea evita si nici anticipa. De preferinta este sa nu o poti anticipa. Daca o anticipezi, suferi in asteptarea ei sau fugind de ea. Trebuie sa o ignori: cand va veni, va veni, si gata. Timpul se va opri si somnul obscur te va cuprinde. Oricat de rau ar fi, e doar o chestiune de timp. Nu pierde vremea fugind de ea, te prinde din urma instant. Si nu te intreaba daca vrei. Mai degraba pierde-ti vremea traind.

Stiind ca va veni, fa ceva. Nu sta cu mainile-n san. Misca ceva in viata ta. Astfel incat, atunci cand va veni, lista ta de “to do” sa fie cat mai scurta. E cliseu, dar e corect: “traieste ziua de astazi ca si cum ar fi ultima /  prima zi din restul vietii tale”. Adevarat. Fa ce vrei sa faci, ca sfarsitul e sigur. Si cand sfarsitul a venit, trebuie sa ai balanta echilibrata, fara datorii catre viata. Trebuie sa fii la zi cu darile, sa nu ai restante, ca o sa regreti.

Vrea cineva sa traiasca o vesnicie? De ce?

Ruskii iazîk

Spune ce gandesti …

… daca vrei sa ajungi instantaneu the bad guy. Intr-un elan de entuziasm sau de furie indrazneste sa spui ce gandesti. Si iti garantez ca in cel mai scurt timp vei fi sadic, cinic, crud, nebun, odios, pervers, etc. Suntem prea slabi ca sa spunem tot ce gandim, tot ce ne trece prin cap. Suntem prea slabi ca sa ne acceptam unii altora gandurile.  Avem senzatia ca pacatuind cu gandul suntem muuult mai putin vinovati decat pacatuind prin cuvant.

Fiecare dintre noi are in doua din trei ganduri idei pe care nu are voie / curaj / putere sa le spuna.  Daca vreunul dintre voi nu se afla in situatia asta il rog sa imi spuna. Caut exceptii.

Si lansez o provocare.

Care este gandul cel mai sadic, cinic, crud, nebun, odios, pervers, etc pe care l-ai avut si nu l-ai rostit ?

Erata: nu vreau cel mai sadic,… gand, ci doar unul dintre ele, la intamplare, si posibil de publicat

Ireala

Sunetul imi misca interiorul. Trecea din difuzoare direct in mine. Exact langa scena era ea. Se misca gratios in fata lui. Ireal. Se unduia ca o zeita. Trupul ei micut si firav capata o senzualitate angelica. Sanii impingeau tricoul roz cu obraznicie. Parul ei lung si inocent o facea femeie. Femeia lui.

Se citea dragostea in ochii lor. Buzele ei mici il ademeneau. Il provocau. El isi varsa pasiunea cu energie pe clapele infierbantate. Canta cu o patima iesita din comun. Si o privea fix in ochi. Canta pentru ea.

In nebunia generala un tip cam aerian o invita la dans. Ea il refuza cu eleganta. Nu s-au auzit cuvintele, insa zambetul ei nu lasa loc de comentarii. Nu putea fi decat a unui barbat. Chiar si pentru acel dans.

Ochii lor au ramas conectati pana la sfarsit. Si mereu dupa aceea.

Calatori prin furtuna

Girl ya gotta love your man
Girl ya gotta love your man
Take him by the hand
Make him understand
The world on you depends
Your life will never end
Gotta love your man

---